Istoria Fundação Lafaek Diak


Grupu kiik lider Timorense mai hamutuk iha Fevereiru 2005 tanba lider sira iha visaun ba suku sira iha Munisipiu Baucau. Grupu ne'e halo foku ne'ebe bele ajuda ema se mak hela iha fatin rural iha Timor-Leste. Sira fahe sira nia esperensia, matenek, no skill atu halo NGO ba ajuda povu hela iha fatin rural. Depois, ema husi fatin seluk tuir initiativu. Lideransa husi FLD konversa ho Xefi Suku Triloka kona ba sira nia mehi ajuda komunidade liu husi halo klinik saude komunidade. Lidersansa FLD no Xefi Suku Triloka halo kontraktu no konkorda kona ba fatin ne'ebe FLD bele halo fatin klinik, katak agora ema husi suku barak husi Baucau bele aksesu. Klinik saude agora bolu "Klinik Saude Komunidade Triloka." FLD keta haluha fo obrigadu ba ema doador no serbisu makaas husi ema komunidade se mak halo klinik iha tinan 2007. FLD nafatin serbisu iha fatin ne'e ne'ebe uza prinsipal "ajuda komunidade atu ajuda an."


FLD membru staf orijinal iha 2006

FLD membru staf ajuda ema refujiadu iha Triloka, Baucau durante konfliktu 2006

 Iha 2007, FLD hasoru lideransa husi Ministeriu Saude atu asina  Memorandum of Understanding. Asina ne'e etapa dahuluk tuir loke klinik saude komunidade Triloka.

 Iha fulan sira hafoin asina ne'e, inspesionador husi Ministeriu Saude no Ministariu Finansias visita klinik saude hanesan inspesaun ofisial atu fo akreditadu. Iha tinan 2009, Klinik Saude Komunidade Triloka simu akreditadu hotu husi Ministariu Saude.


Evolusaun FLD Desde Tinan 2005


 Agrikultura

Tinan 2006 to'o 2015 FLD partisipa iha aktividade agrikultura iha suku Triloka no Ostico. FLD ajuda komunidade halo planu ba produksaun agrikultura atu aumenta seguridade simu hahaan iha area haleu komunidade ne'e. FLD sira no komunidade sira halo planu ba prepara rai akre barak besik klinik atu kuda ai-funan no modo, no hakiak animal. Tanba aksesu ba merkadu limitadu iha komunidade Triloka, programa ne'e ajuda aumenta hahaan atu fo ba membru komunidade sira. FLD halo foku agrikultura kuda batar, forerai, ai-farina, fehuk, no hakiak animal. Programa agrikultura husi FLD hapara iha tinan 2015 tanba doador osan la fo ona atu kontinua programa ne'e.

 

Eskola Mekaniku Automasaun

 

FLD ajuda aumenta hahaan ba komunidade Triloka, maibe FLD mos loke eskola mekaniku automasaun bolu "Centro Treinamentu Mekaniku da Paz"/Mechanics Training Center for Peace (CTMP) iha tinan 2010 atu fo treinamentu ba membru komunidade sira iha halo dame, hadiak ekipamentu agrikultura estraga ona, no halo agrikultura organiku. Iha Dezeimbru 2013, grupu estudante dahuluk gradua husi CTMP ho estudante nain 10 (feto nain 7, mane nain 3). Iha Marzu 2015, grupu estudante daruak gradua ho estudante nain 6 (feto nain 4, mane nain 2) ho Sertifikadu Etapa II iha mekaniku automasaun no agrikultura organika. Epena, tanba mestre la iha atu hanorin estudante sira, programa ne'e laos existe.

 

 Women's Small Business Development Initiative

Iha tinan 2011, FLD hahu programa atu dezenvolve negosio kiik ba feto sira iha Munisipiu Lautem (Los Palos) ne'ebe feto sira serbisu halo Tais tradisional. Ema serbisu orijinal feto nain lima ne'ebe lakon sira nia laen iha funu durante okupasaun Indonesia. FLD fo grupu feot sira treinamentu iha matenek negosio, praktika orasamentu, no buka osan ba gastu kapital. Negosio ne'e operasi iha Munisipiu Lautem ne'ebe grupu agora feto nain rua nulu resin lima. Feto sira ne'e bele aumenta rendimentu atu fo suporta ba sira nia familia liu husi programa ne'e. Projektu boot liu feto sira halo Tais tradisional 150 ba Melbourne Millennium Koru ne'ebe ema kanta hotu hatais Tais durante konsertu iha 5 Augustu 2012 iha Melbourne Towl Hall bainhira signifika tinan sanulu independensia iha Timor-Leste.

 

 

Klinik Mobile

Tinan rua depois klinik saude komunidade triloka loke, FLD hatene tuir presiza ne'ebe bele ajuda ema iha suku rural seluk. FLD staf sira hakarak ajuda ema se mak la bele aksesu saude tanba la iha transportasaun diak, estrada la diak, halo fatin ladun diak, no la iha matenek basiku saude. Iha tinan 2010, FLD desidi hahu tuir suku seluk iha fatin ne'ebe transportasaun difisil, atu fo ajuda mediku ba membru komunidade liu husi programa "Klinik Mobile." Iha tinan 2009, programa klinik mobile simu akredidasaun hotu husi Ministeriu Saude iha Timor-Leste.

Staf klinik sira halo konsulta ho pasiente iha tinan 2010 liu husi programa klinik mobile iha aldeia Buburaga, iha suku Gariwai, iha Munisipiu Baucau

 

Klinik Maternidade

Wainhira membru komunidade rona kona ba serbisu diak klinik saude no klinik mobile fo ba ema Timor, pasiente hahu buka ba serbisu husi FLD iha suku seluk. FLD hatene tuir presiza iha komunidade atu habelar serbisu ne'ebe bele ajuda inan no oan iha komunidade. Iha tinan 2014, tinan haat hafoin klinik mobile hahu, FLD loke klinik maternidade iha suku Ostico iha fatin norte-leste husi Triloka. Klinik maternidade nafatin ajuda feto sira se mak hela iha fatin rural, no serve hanesan ponte kontaktu atu tuur ahi no partus ho parteira/doutor.

Ema halo fatin klinik maternidade iha Ostico tinan 2013 to'o 2014


Atu kontinua ami nia istoria, ami presiza ita nia ajuda!

Halo favor, haree pajina "Sai Doador" ba informasaun ne'ebe ita bele ajuda lai.